Marinella avea 35 de ani. Femeie serioasă, coafeză, măritată de 10 ani, cu copil de 10 ani. Apoi a venit anul ăla cand a aflat că are cancer și operația. Traumă mare. Apoi tratamentul cu hormoni… Apoi vestea că scăpase.
Hormonii erau niște injectii. Pe cutia de ser scria ”Efect advers-exacerbarea nevoilor sexuale”. Dar nu dăduse atentie la asa ceva.
Dar efectele adverse de la hormoni veniră imediat, copleșitoare.
Noapte de noapte lui Marinella îi apăru visul. Visul… ăla. Un vis nerușinat și toxic. Visul că face… Felație.
Ea, care niciodata nu acceptase să facă așa ceva cu soțul ei, avea acest vis chinuitor, zi și noapte. Se făcea că e goală, pe un fotoliu și că bărbați fără chip, goi, se perindă la gura ei, cu penisul scos, și că ea le pupă penisul și că ei icnesc și o stropesc năvalnic pe față și n păr și pe rochie. Iar ea stăttea în continuare între masculii ce gemeau, alintîndu le cu drag penisurile ce se goleau. În mod ciudat simțea plăcere… și imediat se trezea asudată, cu inima zvîcnind, și o greață enormă. Greață dar și o nevoie grea de a aduce în realitate ceea ce făcea în vis. Și anume suptul unui penis străin.
Luă xanax, luă calmante, dar degeaba.
Mai rău, fantasma o invadase și ziua. La serviciu deja își imagina cum ar fi s-o facă cu unii colegi.
Era prin mai cînd fantasma devenise enormă și ceva în ea îii spunea că dacă nu o rezolvă, ajunge la balamuc. Rezolvare cu un bărbat real.
Oooof, hormonii ăia blestemați… Întrebarea era: cu ce bărbat să și rezolve fantasma ce o tortura? Cu un coleg de serviciu era exclus. Cu un verișor al soțului, nu. Cu vecinii, nu!
Încordată, derula agenda din telefon.
Apoi știu cu cine avea s-o facă. Daaaa!!
Doctorul Lonski, un bun prieten de familie.
Un domn bine, arătos, de 50 de ani, psihiatru. Familist. Ce dacă era bătrăn? Era încă suplu, grizonat, și semăna cu Leslie Nielsen. Mereu Lonski îi inspira încredere și sigur nu va povesti cuiva.
Dar, Sfinte Dumnezeule, cum să meargă ea la el și să i spună ”Domnule doctor, am o obsesie și aș vrea să mă lăsați să vă pup penisul…”?? Dar în același timp, de ce ar refuza el o femeie drăguță de 35 de ani, care, nu-i așa, voia în fond ceva foarte simplu? Plus de asta, omul, medic, dăduse peste atîtea ciudate, nu?
Lonski avea cabinet pe strada Toma Cozma și după 10 zile de frămîntări Marinella îl sună. Și îi spuse că vrea să vorbească cu el. Amabil, Lonski îi spuse să vină la prima oră.
La opt Marinella suna la ușa cabinetului. Care de fapt se deschida la zece. Coafată, machiată, rujată, parfumată. Cu o rochie albă și sandale albe, arăta ravisantă și excitantă.
Apoi se gîndi: dacă Lonski face atac de cord?
Doctorul o pofti în cabinet. Imediat Marinella văzu cum ochii bărbatului fug la gambele ei goale și proaspăt epilate. Asta era semn bun.
Se așeză încordată pe fotoliu, iar el la birou. Tremura toată. Și simțea că obrajii îi ard. Dar știa că o va face. Lonski îi zîmbi.
-Cu ce pot să vă ajut doamna Marinella?
Apoi gura ei rosti repejor ceea ce visa că va zice unui bărbat. Cu un glas răgușit, cu o voce de parcă nu era a ei Marinella zise:
-Ăăăă…. Cum să zic…. De la tratamentul cu hormoni…. Am un efect advers…. De două luni visez că eu, femeie care nu a făcut niciodată așa ceva, fac… ăăăăă… Felație unui necunoscut… Și vreau ca necunoscutul să fiți dumneavoastră…. Mă ajutați?….
Lonski căscă gura, și încercă să zică ceva.
Apoi îngăimă, roșu la față. Deja gîfîia.
-Doamna Marinella, Doamne… Dar îs prieten cu Lucian. Cum să mi permit să…?
Lucian era soțul ei.
Gîfîind și ea, Marinella îi zîmbi crispată.
-Dar eu vreau să vă permiteți… De ce nu?… Soțul nu o să știe… Păstrăm secretul… Să zicem că va fi o terapie pentru ca eu să nu o iau razna. Iar dumneavoastră o dați ”sus” unei femei drăguțe. Așa, în lumina zilei… Vreți?
Se uita fix la el, pierdută, roșie ca focul, și Lonski îi vedea sînii cum se ridică și coboară în ritmul respirației ei accelerate de femeie aprinsă.
Soțioara cea cuminte a prietenului său îi cerea penis și nu glumea deloc.
În minutele următoare Lonski pierdu orice reținere și intră în joc.
Se ridică, apoi veni lîngă fotoliul ei. Tremurînd doctorul o mîngîie pe părul ei des și negru, strîns în coc, apoi o sărută pe gura rujată. Cu nesaț, îi aspira parfumul.
Ea îi răspunse mușcîndu i gura. Apoi Marinella îi simți mirosul de bărbat și simți că se aprinde mai tare, și că se pornise deja și șopti repede, cu ochi rugători.
-Mi-o dați?
Atîta îi trebuise doctorului.
Omul gemu.
-Doamne sfinte, dar tu nu glumești… Te vreau goală…
Atent, Lonski se apucă să i desfacă rochia. Deși nu e gîndise că va trebui să se despoaie, cuminte și dîrdîind Marinella se ridică și repejor rochia îi fu scoasă, apoi tot el îi desfăcu sutienul și o puse la loc pe fotoliu goală, doar în chiloțeii roz. Sînii îi erau întăriți, cu sfîrcurile în sus.
Apoi Lonski, scăldat în sudori de plăcere, dar și de o frică ciudată, iar o pupă și șopti.
-Ești sigură?
Marinella suspină, cu ochii ei mari de căprioară rugători.
-Daaaa… Scoate-o… Scoate-o… Trebuie să îndeplinesc visul, visul… Acum, acum… Tu și eu… Tu și eu…
Imediat Lonski desfăcu șlițul și, cu un icnet, doctorul își coborî pantalonii și chiloții lîngă ea, exhibînd în lumina dimineții mătărînga lui cafenie ce zvîcni afara, parcă uluită că dă de așa o femeie.
Marinella suspină, tresărind.
-Oaah, ce mare e…
Falusul era mare și vînos și cafeniu. Lonski, deși însurat cu trei copii, futea tot ce prindea cu acea daravelă.
Apoi Marinella, tremurînd, apropie nasul de mădular și Lonski văzu cum ea îl adulmecă, curioasă. Organul mirosea a Axe și spermă. Doctorul gemu gros, simțind respirația ei pe gland.
Marinella gîfîia acum, cu nasul lîngă gland, apoi se uită la el cu ochii ei inocenti.
-E oribil… Miroase… ăăă…. Ciudat… Dar vreau…
Apoi imediat Marinella apucă cu drag în mînă acel penis și începu să l dezmierde și cabinetul răsună de geamătul doctorului care, masturbat de frumoasa brunetă, se împinse mai tare în ea, apucînd în mînă un sîn tare și fierbinte. Apoi gemetele lui deveniră o cascadă de strigăte cînd frumoasa Marinella făcu ceva inimaginabil, adică își băgă în gură organul bărbatului, începînd să l mestece, cu gura ei rujată și cu salivă multă, cu o poftă inimaginabilă. Ca în visele ei porno.
Mîna ei se plimba pe fundul lui păros și, Doamne, chiar sugea pe bărbatul care icnea ca un animal.
Capul îi vuia, degetele doctorului o strîngeau dureros de sîn, carnea lui avea un gust amărui, dar era decisă: voia să l facă să ejaculeze. Ca în visele alea.
În picioare lîngă ea, Lonski icnea și scheuna de plăcerea enormă și neașteptată, uitîndu se cum Marinella, soția bunului său prieten, îi înghite mătărînga, așa goală și în chilotei și jos pe linoleum erau picioarele ei cuminti, cu degetele alea sexy cu unghii roz ieșind din sandale și încercă să se abțină, dar plăcerea de la gura ei era enormă și știu că e gata. De neoprit, plăcerea ce anunța marile contracții din glande urca în el.
Cu deznădejde omul strigă numele ei și imediat simți în vintre înțepăturile alea ce anuntă bărbații că glandele se vor goli și, zvîc-zvîc-zvîc, o apucă de un umăr, și săracul Lonski se eliberă de plăcere, cu țîșnituri groase peste fața Marinellei, care primi în extaz pe obraji și nas zeama multă a plăcerii de bărbat.
Era gata.
Cand Marinella își reveni, șiroaiele de spermă o gîdilau pe gît și sîni și Lonski, ușurat, dar și speriat de ce făcuse, că era prima oară cînd împroșcase așa o femeie, o ștergea cu prosopul de hartie, bălmăjind vorbe fără sens. În el se amestecau o plăcere grea și mari remușcări.
-Tu, tu… De ce?… Cum?… Iartă-mă… Iartă-mă…
Marinella pufni, în timp ce și punea sutienul, apoi rochia. Deși îi era cam rău și greață, în ea zvîcnea o plăcere grea.
-Vai dom doctor de ce scuze? Eu am pornit totul. Dar sunteți ușurat? Că eu sunt și vă mulțumesc că ați vrut!!
În cinci minute Marinella era gata îmbrăcată. Și relaxată că îndeplinise ceea ce visase. Lonski, de pe fotoliu, stors și terminat, doar o privea, fără să poată zice nimic. După cea mai cataclismică ejaculare a vieții lui.
Apoi Marinella cea felatoare, în timp ce și aranja cocul, îi zîmbi ghiduș.
-Ooof, mi ai deschis pofta domnule doctor. Dacă ai un prieten tensionat, sună mă și îl fac și pe el, ok?
Apoi ieși, lăsînd în cabinet aroma parfumului ei Lancome. Și pe Lonski cel stors.
Autor lucius.ro@gmail.com
**********



















copiata de pe alt site, de la alt autor!!!!
Bună. Textul îi aparține lui Lucius. Dacă mai apare pe undeva sub alt username, cel mai probabil tot el este in spatele postării.
Apreciez spiritul de observație.
Pentru paul…mai bine taci!
Hhmmmmm🤌😊
Mă frumoasă poveste dar nu spune și pe ce dată e postată că mereu apare postări noi , și mă fascinează. 😊
Intr-o vara, într-un an!