Vic lenevea fericit pe plaja salbatica de la Carvajal, bucurandu-se de ultima zi din minivacanta superba oferita de bunul sau prieten Paco. Cu un an in urma, intr-o scurta escala la Barcelona, cand au petrecut impreuna cateva ore incendiare de amor, Vic i-a promis prietenului sau, la insistentele acestuia, ca va petrece cu el in Spania o mininivacanta de cateva zile cu o ocazie favorabila.
Prilejul s-a ivit abia in anul urmator, in luna septembrie, cand vasul de croaziera pe care lucra Vic a inscris in programul sau o etapa de 6 zile pe coastele iberice : Catalonia cu Barcelona, Insulele Baleare cu Ibiza si Mallorca, Valencia, Murcia si Costa Blanca si la final Andaluzia cu Sevilla, Cordoba, Granada, Malaga si Costa del Sol. Vic a profitat de ocazia ivita si a cerut un concediu pentru perioada respectiva. Dupa indelungi parlamentari si rugaminti insistente la sefi, acesta a obtinut concediul solicitat, mai ales ca in acea etapa, nimeni nu ar fi avut timp sau chef de fitness.
Poate ar fi bine pentru cititorii care nu cunosc amanuntele din relatia lui Vic cu Paco (episoadele: The Blue Lagoon si Amor Catalan), sa facem o scurta recapitulare:
Francisco Ramos, Paco, era un bancher tanar si prosper din Barcelona, originar insa din Andaluzia. Acesta s-a imprietenit cu Vic, cu ocazia croazierei pe care Paco a facut-o cu vasul Ruby Princess in Mediterana. Vic lucra pe vapor ca instructor de fitness. In scurt timp, intre cei doi s-a nascut o frumoasa idila, care i-a tinut inlantuiti pe toata durata voiajului lui Paco. Cei doi au ramas prieteni si au corespondat destul de des. Dupa un timp, profitand de o escala la Barcelona, cei doi s-au revazut si au petrecut impreuna momente fericite de amor. Desi scurta, intalnirea aceea a cimentat legatura lor sentimentala.
Tinand foarte mult la Vic, Paco a facut efortul de a se vedea cu el de cateva ori, in porturile unde vasul pe care lucra Vic facea escale mai lungi : Nisa, Civitavecchia(Roma), Atena si Alexandria. Intalnirile lor erau scurte dar intense si fulgurante! Insa amandoi tanjeau dupa tihna unui concediu in doi. Pana cand, iata, dupa un an, dorinta li s-a indeplinit!
Paco l-a preluat pe Vic de la Barcelona cu un taxi, direct din port si s-au indreptat grabiti spre aeroportul El Prat, pregatindu-se zboare la Malaga, cu o cursa a companiei Iberia. Familia lui Paco era din Andaluzia, o veche si respectabila familie de comercianti din Malaga.
Paco a devenit catalan datorita profesiei si serviciului, fiind seful unei filiale la o banca detinuta de unchiul sau. Dar el era un maur veritabil, prin venele sale amestecandu-se sange spaniol si arab. De altfel, infatisarea si statura sa erau tipic maure.
Familia lui Paco detinea o superba casa de vacanta pe Costa del Sol, nu departe de Malaga, intr-o regiune rurala, salbatica si neatinsa de turismul modern, la Carvajal. Vila familiei Ramos era situata aproape de plaja si de mare, ascunsa intr-o valcea prin care iarna si in sezonul ploios curgea un mic parau, in restul anului fiind secat si napadit de vegetatie salbatica. Mai incolo, in dreapta si in stanga, la o departare apreciabila, erau cateva case tipice de pescari, cu barcile trase pe plaja si navoadele intinse la uscat.
In racoarea binefacatoare a diminetii, intins singur pe nisip, Vic se bucura de primele raze ale soarelui, care rasarea aprins din mare, incendiind micul golf in care era situat satul acela pescaresc. Fiind un tip blond, Vic avea o piele mai sensibila si nu suporta soarele puternic. Diminetile si dupamiezele tarzii erau orele lui preferate de plaja. Inca infierbantat, dupa noaptea de dragoste patimasa petrecuta cu Paco, Vic s-a ridicat de pe nisip si a inaintat lent in marea racoroasa si linistita, lasand ca undele sa-i cuprinda treptat trupul pana aproape de piept. Dupa cateva secunde de frisoane, datorate racelii apei in contact cu trupul lui infierbantat, Vic s-a obisnuit cu apa si a inceput sa inoate catre larg. Marea era calma si linistita, iar Vic inota cu spor, departandu-se de mal. La un momentdat Vic a obosit si s-a intors pe spate facand pluta, pe marea aceea atat de calama si de racoroasa. Era o liniste, ca de inceput de lume!
Paco s-a trezit brusc, speriat de visul din care se chinuia sa iasa. Cu ochii carpiti de somn, a inceput sa pipaie prin asternutul umed de transpiratie, cautand trupul fierbinte si senzual al prietenului sau, pe care il posedase si il iubise cu atata patos in noaptea care tocmai se sfarsise. In cele din urma a deschis ochii si inspaimantat a constatat lipsa prietenului sau. A inceput sa-l strige, crezand ca a iesit pe terasa sau in curte:
– Vic, ”mi amor” (iubire), unde esti! Vic, vino inapoi langa mine, sa mai dormim un pic! Sunt epuizat dupa noaptea asta fatastica de iubire! Vino in pat langa mine, ca sa-ti dau un ”beso caliente” (sărut fierbinte)!
Nelinistit ca nu a primit nici un raspuns, Paco s-a ridicat din asternuturi si asa cum era, gol-golut, a inceput sa-l caute peste tot. Nici urma de Vic! A ajuns in curte, dar nici acolo nimic! Banuind ceva, s-a indreptat catre plaja si a zarit o mogaldeata aproape de malul marii. Paco a luat-o la goana, asa descult si dezbracat, fara sa se mai sinchiseasca de nimic. Oricum, plaja era pustie la ora aceea foarte matinala, iar vecinii lor pescari pornisera in larg mult mai devreme.
Ajuns langa apa, Paco a gasit numai prosopul si papucii de plaja a lui Vic. A privit in zare, scrutand pana departe marea calma si linistita. Nici urma de prietenul sau. Marea ramanea lina si nemiscata, ca o oglinda imensa, reflectand orbitor soarele ce se ridicase desupra ei. Intrigat dar si inspaimantat, Paco a inceput sa priveasca pe plaja in stanga si in dreapta catre casele de pescari. Pustiu. Nici tipenie de om!
Pe data, pe Paco l-au trecut cele mai negre si groaznice ganduri si broboane de transpiratie rece i-au acoperit trupul dezbracat. Vic s-a inecat in mare! Se adeverise visul acela blestemat, care il trezise din somn! Retraise in vis scufundarile de la Laguna Albastra, cand cei doi se harjonisera prin apa adanca si limpede. Se facea ca la un moment dat Vic isi pierduse buteliile de aer, alunecand in adancul marii ca un bolovan, iar Paco nu reusea sa-l ajunga din urma ca sa-l salveze.
Ce groaznica si teribila premonitie! Ochii lui Paco s-au umplut de lacrimi, care au inceput sa-i siroiasca pe fata crispata de durere. Distrus, Paco a cazut in genunchi si si-a ridicat ochii inlacrimati catre cer:
– ”Dios grande y generoso, ayudarme te lo suplico! Santa Virgen María, por favor, ten misericordia de mi amigo Vic” (Dumnezeule mare si marinimos, ajuta-ma te implor! Sfântă Fecioară Maria, te rog să ai milă de prietenul meu Vic)!
Chiar si natura se alaturase imensei sale suferinte. Soarele intrase brusc intr-un nor, aparut de nicaieri pe cerul albastru si senin. Deodata, departe in zare, in largul marii, Paco a zarit ceva care se misca pe apa si nu era o barca. A inceput sa tipe ca un disperat si sa dea din brate ca o papusa dezarticulata:
– Vic! Vic! ”Mi querido amigo” (Dragul meu prieten)! Hey! Vic! Hey!
Ca prin minune, o mana s-a ridicat deasupra apei, facand semne prietenesti. Era Vic! Apoi a ajuns si raspunsul sau:
– Hey, Paco! Hey! Sunt aici! Sunt bine!
– Hurra! Hurra!! Vic! Stai linistit ca vin acum sa te salvez!
Paco s-a intors brusc si a inceput sa alerge ca un disperat catre casa. Apoi s-a intors repede cu doua veste de salvare de culoare caramizie. Le-a imbracat pe amandoua, una peste alta si a inceput sa inoate voiniceste inspre Vic. La randu lui Vic a pornit in inot catre Paco. Distanta dintre ei se reducea vazand cu ochii, pana cand s-au intalnit.
– Vic! ”Loco”(Nebunule)!! Am crezut ca te-ai inecat in mare! Era sa mor de spaima si de suparare! Pune-ti vesta pe tine si hai inapoi la mal! Doamne, ce spaima am tras! Meriti o mama de bataie, sora cu moartea! Am implorat toti sfintii sa ma ajute si sa te gasesc viu. Doamne Dumnezeule cel mare si bun, Sfanta Fecioara Maria, preamilostiva si iubitoare, Sfinte Francisc, protectorul meu cel bun care ma aperi de toate relele, Sfinte Iacob, ocrotitorul nostru, la care toti spaniolii ne inchinam si ne rugam tie, va multumesc din suflet ca l-ati salvat pe Vic si mi l-ati adus inapoi teafar si nevatamat!
In timp ce Paco invoca pronia cereasca si toti sfintii, facea nenumarate cruci uriase, profitand de flotabilitatea vestei. Apoi, linistindu-se putin, a reluat morala facuta lui Vic.
– ”Mi amor”(Iubire), te rog din suflet sa nu mai faci asta cat mai esti aici cu mine! Eram pe punctul sa innebunesc! Iti dai seama, ca te aveam pe constiinta toata viata?! Eu am fost acela care am insistat atat de mult sa venim aici la tara, la Carvajal! Ce ti-a venit sa te scoli de langa mine, cand dormeai asa de frumos si sa te arunci singur in mare, ca un nebun?! Sau poate, nu te-am muncit eu destul, asta noapte? Ei, bine! Lasa, ca am eu solutie si pentru asta!
– Draga Paco. Recunosc, ai tot dreptul sa ma certi ca nu te-am anuntat ca voi pleca dimineata devreme pe plaja. Dar voiam sa prind acest rasarit superb pe Costa del Sol si ceva ultraviolete de dimineata.
– Ultraviolete?!! Si ce cautai la o mila de la tarm, plutind discret, de nu te-a vazut nici naiba?!
– Ei, nu a fost chiar o mila. Voiam sa ma racoresc. Ma simteam incalzit dupa noaptea fierbinte de amor cu tine. Marea calma si linistita m-a facut sa uit ca m-am indepartat de tarm, mai ales dupa ce am inceput sa fac pluta. Si in plus, de ce atat grija si agitatie? Doar stiai ca sunt un bun innotator si scufundator. Mult mai priceput decat tine. Era atata liniste si pace! Era aproape divin!
– Divin, la naiba! Ca imi vine sa te strang de gat!
Si ca sa fie mai convingator, Paco i-a sarit in spate lui Vic, apucandu-l cu mainile de gat, ca si cum ar fi dorit sa-l sugrume. Vic s-a zbatut putin, dorind sa se elibereze din stransoare! In timpul harjonelii, trupurile lor tinere si musculoase s-au atins de mai multe ori, iar Vic a simtit pula intarita a lui Paco impungandu-i fesele. Fara sa mai stea pe ganduri Vic s-a rasucit in apa ca un țipar, l-a luat pe Paco in brate si a inceput sa-l sarute apasat si pasional, de parca trecuse un an de la ultimul lor sarut.
– Dragul meu Paco, ai dreptate! Am fost necugetat si imatur! Merit sa fiu pedepsit de tine! Chiar acum! Chiar aici! Pedepsit, rau de tot!
Cei doi erau destul de aproape de mal, picioarele lor atingeau nisipul fin de pe fundul marii, iar plaja era complet pustie! Tocmai bine, pentru o pedeapsa profunda si apasata!
Vic si-a incolacit bratele de gatul vanjos a lui Paco iar cu picioarele i-a cuprins mijlocul ca intr-un cleste. Paco si-a potrivit pula erecta in drepul feselor lui Vic si fortandu-se l-a strapatruns usor si delicat, ca un maestru ce era. Apoi si-a asezat palmele sub fesele lui Vic si a inceput sa-l ridice si sa-l coboare pe pula lui intarita si avantata in sus ca o teapa.
– Doamne, ce placut poate sa fie și ce bine ma futi ! Asa! Asa! Pedepseste-ma cu putere! Pedepseste-ma si fii dur cu mine! Adanc si pana la capat!
– ”Bueno, mi amor”( Bine, iubire), am sa fiu dur cu tine, dar ajuta-ma si tu. Ca nu esti prea usor, chiar daca stam in apa! Sprijina-te de umerii mei si mai ridica-ti fundul in sus. Nu vreau sa te scap din pula inainte sa te binecuvantez cu prima mea samanta de dimineata. De obicei asta era smantanica ta de dimineata! Dar nu-i nimic! Paco o sa-ti dea alta smantana, la fel de gustoasa si de groasa. Un pic de rabdare, sa ajungem pe uscat. Hai, mai ridica-te si tu! Asa e perfect! Acuma esti o iubire cuminte si dulce, numai buna de futut!
(Va continua)
