Sunt Isabela, ”prădător” în mătase neagră.

După o săptămână grea la serviciu, vineri seara am primit un mesaj pe grupul de WhatsApp al prietenelor, o invitație de a ne petrece seara într-un club, și prima mea reacție a fost să refuz. Știam că o voi vedea pe tipa pe care nu o suport, Ana, lăudându-se cu noua ei cucerire. Tocmai acest detaliu m-a făcut să mă răzgândesc. Ana trimisese o poză cu tipul respectiv, menționând cât de „greu de obținut” și „rezervat” este acesta. În fața oglinzii, mi-am potrivit cerceii și am zâmbit în sinea mea. Am văzut în acea „rezervă” nu un obstacol, ci o invitație. Am ales cea mai spectaculoasă rochie neagră din garderobă, nu pentru a mă simți bine, ci pentru o încercare. Un atac. Când am ajuns în club, nu căutam distracție, ci… ” Vânam! ”.

M-am așezat la masă, am comandat un cocktail sec și am început să observ. L-am văzut pe el stând lângă Ana, vizibil plictisit de superficialitatea discuțiilor, și am simțit imediat acea scânteie de conexiune mentală și fizică. În acel moment, am decis că seara asta nu o voi încheia dormind singură.

La 35 de ani, știu exact ce atuuri am: siguranță de sine, privirea care spune tot și răbdarea de a aștepta momentul oportun. Cum tipul e cu „prietena” pe care nu o simpatizez, jocul devine și mai interesant pentru că miza e dublă. Așadar, am ajuns în club din dorința de a sparge rutina și de a-mi demonstra că, farmecul meu încă este o forță de neoprit, și încă mai sunt capabilă să dărâm orice „rezervă” masculină.

În timp ce Ana încerca să domine grupul vorbind mult și fără nici o noimă și mereu cu ochii în telefon, eu am ales să ies ușor în evidență deasupra fetelor, rămânând calmă în același timp.

M-am așezat în așa fel încât să fiu în câmpul lui vizual, dar fără să-l privesc direct la început. Contactul meu vizual cu el, avea loc absolut „accidental”, aruncându-i o privire scurtă de 2 secunde peste marginea paharului, urmată de un zâmbet abia schițat, apoi râdeam cu restul fetelor, lăsându-l să înțeleagă că mă simt bine.

La un moment dat, când Ana era atentă în altă parte, m-am ridicat și apropiat de el sub pretextul de a ajunge la bar. Preț de câteva clipe m-am oprit în dreptul lui și aplecată suficient de mult asupra sa încât să-mi simtă parfumul, dar fără să-l ating, i-am șoptit: „Ești surprinzător de tăcut în seara asta. Ai un secret? Tăcerea ta e foarte provocatoare. Mă face să mă întreb dacă ești la fel de stăpân pe tine și când nu te privește nimeni. ” I-am atins ușor gâtul alunecând spre ceafă, apoi mi-am continuat drumul spre bar.

Întorcând ușor capul, l-am privit peste umăr urmărindu-i reacția. Dacă se uita după mine, înseamnă că am câștigat. Și s-a uitat!

Revenind de la bar, am trecut iar pe lângă el oprindu-mă scurt doar atât cât să-i șoptesc: „Merg să iau puțin aer pe terasă. E mult prea cald aici înăuntru… Sau poate e doar din cauza ta. Vinzi sau cumperi? ”.

Mi-am continuat apoi drumul fără să aștept un răspuns și fără să mă uit înapoi, mergând cu acel legănat al șoldurilor care să-i dea de înțeles că invitația este deschisă, dar nu va rămâne valabilă la infinit. Ma lăsat să aștept câteva minute sub clarul lunii, iar acele minute de așteptare pe terasă au fost un amestec de adrenalină și nerăbdare. Aerul nopții era răcoros, dar eu încă simțeam febra muzicii din club.

Sprijinită de balustradă, mi-am aprins o țigară verificându-mi reflexia într-un geam: arătam impecabil. Știam că jocul ”de-a șoarecele și pisica era periculos”, dar așteptarea lui îmi confirmă că l-am ”agățat”. Când, în sfârșit, am auzit ușa grea a terasei deschizându-se și pașii lui apăsați răsunând pe beton, am tresărit un pic dar nu m-am întors imediat. Îi simțeam prezența în spatele meu înainte să scoată un cuvânt.

Cred că sa oprit la un metru în spatele meu. Tăcerea de afară, în raport cu zgomotul din club, era mult mai intimă. M-am întors lent, privindu-l de jos în sus, cu o sprânceană ridicată. „Am început să cred că ești un bărbat care se teme de întuneric” i-am spus, lăsând fumul să iasă încet printre buze.

A făcut un pas în față, apropiindu-se mult de mine. Puteam observa că, rezervarea lui de mai devreme s-a transformat în ceva mult mai intens, o energie brută. Nu mai era tipul politicos de la masă. Îmi spune că ”Ști, nu-i ok ce-i faci prietenei tale”, însă ochii lui îmi scanau buzele. Am redus distanța dintre noi la zero. Mi-am pus palmele pe pieptul lui, simțindu-i bătăile accelerate ale inimii prin materialul fin al cămășii. „Ea nu te vede așa cum te văd eu în clipa asta, ” i-am șoptit, lăsându-mi una dintre mâini să urce spre maxilarul lui proaspăt bărbierit, forțându-l să mă privească direct în ochi. ”Și nu e prietena mea! Mă detestă la fel de mult cât o detest și eu”

Cedând în sfârșit dorinței, m-a sărutat cu pasiune. Sărutul lui a venit ca o eliberare, o explozie de dorință acumulată sub masca acelei rezerve de mai devreme. M-a cuprins de talie și m-a tras spre el cu o forță care m-a lăsat fără suflare, lipindu-mi corpul de al lui. Era un sărut flămând, profund, care șterge orice urmă de ezitare sau loialitate față de contextul din club.

Mi-am trecut degetele prin părul lui, trăgându-l și mai aproape, în timp ce palmele lui mari îmi explorează spatele, coborând periculos spre fese. Simțind vibrația pasiunii lui i-am răspuns cu aceeași intensitate, lăsându-mă purtată de valul de adrenalină. Terasa devenise universul nostru privat, unde regulile sociale nu mai existau.

În mijlocul sărutului, m-am desprins doar un centimetru, cât să-i simt buzele umede pulsând lângă ale mele. „Știam eu că sub răceala aia se ascunde un incendiu, ” i-am șoptit, mușcându-i ușor buza inferioară. L-am privit în ochi văzând în ei un amestec de triumf și abandon total. ”Știu că Ana ar putea ieși în orice clipă să ne caute” i-am spus.

Pentru mine, riscul acesta făcea ca totul să devină de zece ori mai incitant. I-am luat mâna și i-am pus-o pe sânul meu, dorind să-mi simtă pulsul accelerat. „Dacă rămânem aici, ne va găsi. Dacă plecăm acum, nimeni nu ne va găsi până dimineață”.

Știam deja răspunsul lui, dar l-am lăsat pe el să ia decizia finală.

”Și unde am putea merge? ” mă întreabă el. Mi-am luat poșetuța de pe balustradă și am făcut un pas spre ieșirea din spate, privindu-l peste umăr cu o promisiune mută în ochi. ” Știu eu un hotel discret din apropiere, unde putem fi cu adevărat singuri” i-am spus coborând scările urmată îndeaproape de el.

Hotelul, oferea acea notă de eleganță interzisă și siguranța că nimic nu ne va întrerupe. Mergeam pe jos, la adăpostul penumbrei, pe străzile lăturalnice. Tensiunea dintre noi creștea cu fiecare pas pe care-l făceam. Pe drum nu ne-am vorbit, dar degetele noastre s-au întrepătruns, declanșând mici șocuri electrice.

Odată ajunși în holul mic și luxos al hotelului, abia că mai aveam răbdare să primim cartela. În lift, după ce ușile liftului s-au închis, instantaneu, ne-am ”prăbușit” unul în altul. Spatele meu s-a lovit de peretele cu oglindă al liftului, iar el mă săruta cu o ferocitate care îmi confirma că rezervarea lui de la început a fost doar o perdea de fum care acum s-a risipit definitiv.

Intrăm în cameră și ușa se închide cu un declic sec, lăsând lumea și pe ”prietena” mea în urmă. Prin fereastra camerei, lumina orașului se filtra prin perdelele subțiri, trasând linii de argint pe podea. N-am aprins luminile. Doream ca această noapte să fie guvernată de simțuri, nu de vedere. Mi-am dat jos sacoul lăsându-l să cadă pe podea, rămânând în rochia mulată care îmi contura bine corpul. Mă așez pe marginea patului imens și îl priveam cum își desface cravata, fără să-mi iau ochii de la el. „Ai fost foarte cuminte toată seara la masă”, i-am spun cu o voce scăzută, plină de subînțeles.

„Sincer, nu mă simțeam în largul meu acolo, Ana făcând ce știe ea mai bine; să se dea în spectacol” mi-a spus el descheind și ultimul nasture de la cămașă, aruncând-o pe jos. S-a apropiat de mine, a îngenunchiat între picioarele mele sprijinindu-și mâinile pe coapsele mele. Simțeam căldura palmelor lui pe pielea mea. Îl priveam, și în ochii lui nu mai vedeam nicio urmă de prudență, doar o dorință brută, masculină, care mă făcea să mă simt mai vie ca niciodată.

Îl priveam de sus în timp ce el era între genunchii mei. M-am plimbat cu palmele pe pieptul lui lat, coborând încet spre abdomen, urmărindu-i liniile mușchilor care se încordau la fiecare atingere a mea. Aplecată spre el, îi șopteam cuvinte care să-i aprindă imaginația. Respirația lui devenea tot mai sacadată și un oftat de plăcere îi scapă printre dinți când degetele mele îi atingeau pielea caldă a pieptului, provocându-i mici fiori pe care îi simțeam sub buricele degetelor.

Și-a băgat mâna sub rochie încercând să mă mângâie la pizdă, dar i-am îndepărtat mâna cu blândețe, dar ferm. „Nu încă, ” i-am spus cu un zâmbet cu subînțeles. „În seara asta, tu ești cel care primește. EU sunt cea care oferă. ”

”Îți place să te joci cu mine. . ” a spus el frecându-se prin pantalani la pulă. ”Vrei să mă vezi urcând pe pereți? ”.

M-am ridicat ușor de pe pat, stând în picioare în fața lui, și trăgând fermoarul rochiei am lăsat-o să cadă la picioarele mele,

rămânând doar în lenjeria fină, neagră, în lumina difuză a camerei. Îi urmăream privirea care îmi scana corpul, savurând

momentul în care l-am văzut că a rămas pur și simplu fără cuvinte, înghițind în sec.

”Dumnezeule! Ești minunată! Atât de frumoasă! Cine ar putea ghici ce ascunzi tu sub rochie? ”

Privirea lui, care până acum era plină de o admirație ușor pasivă, se schimbă într-o fracțiune de secundă.

Controlul meu l-a împins la limită, iar acea „rezervă” de la început se transformă acum într-o foame de nestăpânit. Nu mai avea răbdare pentru jocuri lente. Înainte să mai apuc să scot un cuvânt, m-a prins de talie cu ambele mâini și m-a tras spre el cu o forță care m-a făcut să scot un mic suspin de surpriză. M-a ridicat de pe podea ca și cum aș fi fost un fulg și m-a trântit pe pat, urcând imediat peste mine.

Brațele lui erau ca niște cătușe, blocându-mi încheieturile deasupra capului pentru o secundă, doar cât să mă privească fix în ochi. „Te-ai jucat destul, ” mi-a spus el, cu o voce care a devenit aspră, vibrând de dorință. „Acum e rândul meu. ” Săruturile lui nu mai erau explorări curioase, ci revendicări. M-a sărutat pe gât, coborând cu ardoare pe sânii încă ascunși în cupele sutienului și care mi-au făcut spatele să se arcuiască instinctiv. Palmele lui, mari și nerăbdătoare, nu mai cereau permisiunea; se plimbau cu posesivitate peste tot, de la curba șoldurilor până la linia picioarelor, căutând contactul direct cu pielea mea. Simțeam cum fiecare atingere a lui lasă în urmă dâre de foc.

Totul s-a petrecut atât de rapid, încât aproape că nu am realizat când am rămas fără sutien și chiloții de pe mine. Am rămas doar cu ciorapii care se autosusțineau strânși pe coapsele mele. Gura lui îmi sugea sânii iar limba se juca pe sfârcurile mele devenite tari de la excitația care a pus stăpânire pe mine.

Mâna lui, strecurată între picioarele mele, se ”juca” cu clitorisul meu, făcându-mă să scap gemete de plăcere. ”Te vreau! Te doresc! ” îmi spuse el în timp ce simțeam cum pula lui se strecoară printre labii și apoi mă pătrunde adânc. Fiecare pătrundere a lui erau acum răspunsul la provocările mele de mai devreme.

Simțeam forța brațelor lui care mă strângeau, în timp ce eu îmi înfigeam unghiile în umerii lui lați, trăgându-l și mai aproape, dorind să-i simt fiecare alunecare în mine. Eram în extaz. Mă futea atât de bine încât părea că timpul s-a oprit în loc.

Ne mișcam la unison, într-un dans al plăcerii în care eu îi însoțeam fiecare pătrundere cu șoapte și arcuiri ale corpului, iar el îmi răspundea cu o intensitate care mă lăsa fără suflare. Eram satisfăcută din două motive. Primul, pentru că mă futea atât de bine, și al doilea, pentru că, bărbatul rezervat de la masa din club, era acum complet al meu.

”Doamne, ce fierbinte ești Isabela! ” îmi spuse în timp ce mă futea din ce în ce mai rapid. ”Îți place ce simți” l-am întrebat simțind cum o explozie de căldură îmi pornește din piept și se revarsă în tot corpul. Un fior m-a străbătut și m-a făcut să-l strâng în brațe cu toată puterea. Era acel moment de plăcere pură, orbitoare, în care simțurile se prăbușesc și tot ce rămâne este o senzație de eliberare totală.

Aveam orgasm.

”Fute-mă tare! ” i-am spus aproape țipând cu ochii închiși, savurând din plin momentul. ”Ah, Isabela… Te simt! E minunat! Te voi fute toată noaptea asta” îmi spuse el cu gura și dinții încleștati de plăcere. ”Și eu vreau asta. O faci atât de bine! ” am zis eu. M-a mai futut vre-o zece minute bune, apoi l-am simțit cuprins de o încordare a trupului care nu putea să însemne decât că a sosit momentul și pentru el.

”Isabela! Mă voi termina! ” a spus în timp ce simțeam cum ejaculează în vaginul meu. ”Dar îți promit… Te voi mai fute! ”. Gemetele și oftaturile noastre s-au stins treptat, lăsând loc doar respirațiilor noastre grele care sfâșiau liniștea camerei. S-a prăbușit alături pe perne, și încă înlănțuiți, simțeam cum adrenalina se transformă într-o lâncezeală dulce și grea.

Mâna lui mă mângâia ușor pe spate, într-un gest de posesie liniștită, în timp ce eu mi-am sprijinit fruntea de umărul lui, zâmbind de fericire în întuneric. „Ți-am spus eu că e mai bine aici decât la masă”, i-am șoptit ”răpusă” de satisfacția care m-a cuprins. A urmat un moment de pauză, timp în care am fost la baie spălându-mă de sperma care începuse să curgă din mine.

Apoi, am luat-o de la capăt, urmând o noapte nebună în care ne-am futut în toate felurile și pozițile, cu scurte momente de pauză în care baia a fost locul meu de ”pelerinaj”.

Dimineața, eu m-am trezit prima, simțind greutatea brațului său cald peste talia mea. M-am ridicat ușor pe coate și îl priveam cum doarme, fără masca aia de „bărbat rezervat” din club, trăsăturile lui find relaxate. Pe noptieră, telefonul meu pus pe ”mute” lumina intermitent: 15 apeluri pierdute și zeci de mesaje de la „prietena” Ana din club.

Am pus telefonul cu ecranul în jos pe noptieră. Impactul infidelității era ultimul lucru care mă preocupa acum. El și-a deschis ochii și, pentru o secundă, părea dezorientat, până când privirea i s-a oprit asupra mea. Nu se vedeau urme de regrete în ochii lui, ci o complicitate nouă, născută din secretul nopții trecute. S-a întins spre mine, trăgându-mă înapoi sub cearșaf. „Deci, ce facem acum? ” mă întreabă el, cu vocea încă răgușită de somn. „Ne întoarcem la rolurile noastre sau continuăm să fim dispăruți? ”

Am coborât din pat și am început să-mi adun hainele împrăștiate, dar o făceam cu o încetineală voită, știind că el mă urmărește.

„Rolurile s-au schimbat definitiv aseară, ” am spus eu, îmbrăcând rochia care acum părea a fi un trofeu. „Eu cobor să comand micul dejun. Tu, ai zece minute să te gândești ce minciună îi spui ei când vei ajunge acasă… Sau poate nu mai vrei să te întorci deloc. ”

Spunând asta, am ieșit din cameră lăsând ușa întredeschisă, ca o invitație mută la o nouă alegere din partea lui.

Ajunși din nou în camera de hotel, mi-am refăcut machiajul. Nu doream să arăt obosită, ci din potrivă, radiantă! Îl priveam cum își încheie nasturii cămășii, aceeași cămașă pe care el o aruncase cât colo cu câteva ore înainte, când s-a năpustit pe mine.

Exista totuși o tensiune nouă între noi doi, dar una de „parteneri în crimă”. „Ești gata să vezi cum se prăbușește lumea lor mică și ordonată? ” l-am întrebat, potrivindu-i gulerul. El doar a dat din cap, zâmbind îngândurat.

Grupul nostru de prieteni s-a adunat la o terasă pentru „micul dejun de după”, toți fiind vizibil iritați și confuzi de dispariția noastră. Firește, Ana era în centrul atenției, plângându-se de dispariția partenerului ei.

Momentul în care am ajuns amândoi la terasă, a fost ca o scenă de film care se derula parcă cu încetinitorul. Eu mergeam la brațul lui cu o atitudine relaxată, emanând acea siguranță de sine care îi face pe ceilalți să se simtă mici. Tăcerea care sa așternut la masă devenise asurzitoare. M-am apropiat de masa grupului, mi-am scos ochelarii de soare și îi priveam direct în ochi, fără a cere scuze, sau oferii explicații penibile. „Bună dimineața tuturor, ” am spus cu o voce calmă și fără tremur. „Sper că nu ne-ați așteptat prea mult.

Seara a fost.. . Mult mai lungă decât am prevăzut. ” Scaunul de lângă Ana, rămasă cu gura căscată, era gol și eram curioasă să văd ce va alege el. A ales să rămână în picioare lângă mine punându-și mâna pe talia mea într-un gest de posesie publică. Era ca o declarație oficială de război și, în același timp, începutul unei noi povești.