Eu, prietena mea bună și soțul meu

Capitolul I: Noaptea în care l-am întâlnit pe Thor

Partea 1: Scânteia

Era o toamnă târzie, cu acel aer tăios de final de octombrie care te face să cauți instinctiv căldura altui trup. Cerul era o cupolă de plumb, iar orașul vibra sub atmosfera electrizantă de Halloween. Nu, nu este o poveste horror, deși inima mea a început să bată cu o spaimă plăcută încă din acea seară.

Ne-am cunoscut acum cinci ani, la o petrecere haotică. El avea 29 de ani și o prezență care domina încăperea. La 1,78 m, avea acea conformație solidă, masculină: umeri lați, brațe masive și o siguranță de sine care m-a atras magnetic. Brunet, cu părul tuns scurt, ușor rebel, și o pereche de ochi verzi care păreau să râdă și să analizeze în același timp.

Eu? O brunetă de 28 de ani, cu părul lung, negru abanos, și un ten deschis care contrasta cu ochii mei negri, intenși. În acea seară eram o Catwoman timidă, dar provocatoare: o fustiță neagră care abia îmi acoperea fesele, ciorapi lungi, un tricou mulat și câteva mustăți desenate ștrengărește pe față.

El era Thor. Purta un costum care îi punea în valoare pieptul lat și niște pantaloni mulați, tematici, care îi conturau fără rușine bărbăția – acel „ciocan” pe care privirea mea îl căuta involuntar.

M-a abordat cu un zâmbet relaxat, ridicând ușor paharul spre mine:

— Se spune că pisicile negre aduc ghinion, dar la cum arăți tu, sunt dispus să-mi risc norocul pe viață. Îmi acorzi un dans sau o să mă zgârii?

A fost direct, amuzant și avea o sclipire în ochi care m-a dezarmat. Chimia a fost instantanee. Am dansat, am băut și am uitat de lumea din jur. Pe ringul de dans, tensiunea a devenit insuportabilă. M-a tras lipită de el pe o melodie lentă. Mâna lui mare și caldă mi-a acoperit spatele, apoi a coborât posesiv pe fundul meu ferm. M-a strâns, trăgându-mă în bazinul lui. L-am simțit imediat – era tare, o promisiune dură care îmi apăsa coapsa.

Când m-a sărutat prima oară, buzele noastre s-au contopit într-un ritm amețitor, cu gust de alcool și dorință. M-am frecat discret de erecția lui și am simțit cum genunchii mi se înmoaie. Ne-am desprins gâfâind.

— Hai să plecăm, mi-a șoptit, mângâindu-mi obrazul cu degetul mare.

— La mine? Am întrebat, cu inima în gât.

— Oriunde. Doar să fim noi doi…

Partea 2: uberul (Tensiune și Extaz)

Am comandat un Uber. Mașina, un sedan spațios, a sosit repede, condusă de un șofer profesionist, tăcut. Ne-am urcat în spate, în penumbră, protejați de scaunul șoferului.

Imediat ce ușile s-au închis, aerul dintre noi s-a schimbat. Devenise dens, încărcat de o urgență animalică. Marius m-a tras pe picioarele lui, iar brațele lui puternice m-au cuprins ferm, ținându-mă captivă într-o îmbrățișare din care nu voiam să scap.

Am început să ne sărutăm lacom. Simțeam limba lui puternică explorându-mi gura, în timp ce mâna lui dreaptă a început să coboare. Nu purtam sutien pe sub tricoul subțire, iar când palma lui aspră mi-a atins sânul, am tresărit. A ciupit ușor sfarcul întărit prin materialul textil, o atingere atât de precisă încât un curent electric mi s-a dus direct între picioare.

Mâna lui a continuat traseul, alunecând sub fustița mea scurtă, urcând pe coapsa interioară care frigea. Am deschis picioarele instinctiv, oferindu-i acces. Când degetele lui au dat la o parte banda subțire de dantelă a chiloților, au găsit o zonă inundată. Eram udă leoarcă, corpul meu trădându-mi pofta înainte ca mintea să o proceseze.

— Ești incredibilă… A șoptit el, simțind umezeala fierbinte care îmi acoperea buzele intime.

A scos două degete din mine, lucioase de sucurile mele, și mi le-a dus la gură. Le-am supt lacomă, gustându-mi propria excitare amestecată cu pielea lui, apoi el le-a băgat în gura lui, curățându-le și umezindu-le din nou cu saliva lui. Gestul acela, schimbul de fluide privindu-mă în ochi, a fost un afrodisiac pur.

Apoi, a intrat în mine.

De data asta, a împins două degete adânc. Am simțit cum mă umple, cum pereții mei vaginali se strâng spasmodic în jurul intrusului, pulsând de plăcere. În liniștea mașinii, se auzea doar respirația noastră sacadată și sunetul obscen, umed – pleosc, pleosc – al degetelor lui care intrau și ieșeau dintr-un interior prea ud și prea strâmt.

Mă mișcam pe mâna lui, arzând. Îmi găsise punctul G și îl masa cu o mișcare de „vino-încoace” care mă făcea să-mi dau ochii peste cap. Fiecare atingere a degetului pe acea zonă rugoasă trimitea unde de șoc în tot corpul. Riscul de a fi auziți de șofer, faptul că eram „posedata” pe bancheta din spate a unei mașini străine, îmi amplifica nebunia.

A accelerat ritmul. Frecarea era intensă, umedă, perfectă.

— Te simt cum te strângi… Mi-a șoptit la ureche, mușcându-mi lobul.

Tensiunea s-a acumulat într-un punct critic. Simțeam că mă rup în două. Cu o ultimă mișcare adâncă a degetelor lui, am explodat. Un val de plăcere caldă mi-a inundat pântecele, contractându-mă violent pe mâna lui. Am îngropat un geamăt în umărul lui, tremurând incontrolabil.

Încă eram în spasme, cu Marius încă în mine, când vocea șoferului a spart bula de intimitate:

— La stânga aici, domnișoară?

M-am desprins brusc, panicată, cu vocea răgușită și fața în flăcări:

— Da… Da, la stânga.

Marius a scos degetele încet. Erau ude, strălucind în lumina stradală care trecea prin geam. Cu un zâmbet complice, le-a băgat din nou în gură, curățându-le metodic, savurând fiecare picătură rămasă din mine, chiar sub nasul șoferului care parca mașina.

Privirea lui mi-a spus totul. Acela era doar începutul dependenței noastre.

Capitolul II: Potopul din Lift și Profesoara de Chimie

Partea 1: Sanctuarul de metal și Inundația

Am coborât din mașină amețiți, nu de alcool, ci de feromoni. Aerul rece al toamnei mi-a lovit fața, dar corpul meu ardea. Îl simțeam lângă mine ca un cuptor; prin pantalonii lui mulați, erecția se contura amenințător, gata să plesnească cusăturile. Am intrat în scara blocului sărutându-ne lacom, împleticindu-ne pașii, devorându-ne reciproc buzele.

Era pustiu. Liniștea nopții ne aparținea. Am chemat liftul – o cutie veche, clasică, cu uși grele și fără camere de supraveghere. Imediat ce ușile s-au închis, izolându-ne de lume, am știut că nu vom ajunge la etajul 10 întregi.

Spațiul îngust a devenit instantaneu o capsulă a dorinței. Marius nu a mai avut răbdare. Stârnit de mica degustare din taxi, s-a așezat brusc în genunchi în fața mea.

— Ține-te bine, mi-a poruncit răgușit.

Mi-am ridicat un picior pe umărul lui puternic, sprijinindu-mă cu ambele mâini de bara rece de metal. Când respirația lui fierbinte a lovit zona mea intimă prin materialul subțire, am scos un geamăt care a umplut cabina.

M-a lins o dată, lung și apăsat, prin lenjerie, umezind materialul instantaneu. Apoi, cu o mișcare bruscă, a dat chiloții într-o parte.

Nu a ezitat. A lipit gura direct de mine. Limba lui, lată și puternică, a început să danseze pe clitorisul meu umflat, alternând presiunea cu o viteză amețitoare. În același timp, două degete au intrat adânc în mine, curbându-se în sus, spre punctul G.

Combinația a fost letală: limba mă ținea pe marginea prăpastiei, iar degetele mă împingeau în ea. Liftul urca, vibrând din toate încheieturile, iar eu simțeam cum se acumulează o presiune uriașă în pântece, ca un baraj gata să se rupă.

— Marius… Vin! Am strigat, pierzând orice control.

Nu a fost un orgasm obișnuit. M-am arcuit violent și am explodat. Am țâșnit pur și simplu. Jeturile puternice de lichid au izbucnit din mine, udându-i fața, cămașa și, inevitabil, podeaua liftului. Am continuat să împroșc în valuri sacadate, formând o baltă vizibilă pe linoleumul vechi, în timp ce el continua să mă bea, lacom, încercând să prindă tot.

Eram în plin extaz, tremurând din toate încheieturile, cu „balta” sub noi, când liftul s-a oprit brusc.

Cineva îl chemase

Partea 2: coborârea Rușinii (și a Plăcerii)

Panica și adrenalina s-au amestecat într-un cocktail exploziv. Marius s-a ridicat rapid, ștergându-se la gură cu dosul palmei, dar bărbia îi era încă lucioasă de mine. Mi-a îndesat chiloții uzi în buzunarul lui. Nu am avut timp să mă șterg sau să acopăr urmele de pe jos.

Ușile s-au deschis la etajul 4.

În fața noastră stătea doamna Georgescu. Profesoara de chimie. O femeie severă, cu ochelari groși și principii de oțel.

Tabloul era critic: eu roșie la față, cu părul vâlvoi, fusta strâmbă și fără lenjerie; Marius cu fața ușor umedă; și pe jos, între noi, o pată suspectă, lichidă, care începea să se întindă spre pantofii ei.

— Bună seara… A spus Marius, încercând să pară relaxat, deși inima îi bătea vizibil în gât. Căutam… Un cercel.

— Bună seara, a răspuns ea sec, intrând în lift.

A făcut un pas și s-a oprit brusc, uitându-se în jos, la podea. Pantoful ei a ocolit milimetric „urma” plăcerii mele. A strâmbat din nas. Aerul din lift era greu, o combinație inconfundabilă de parfumuri scumpe, transpirație și mirosul crud, sărat și dulceag de sex. „Chimia” noastră umpluse spațiul.

— Cineva a… Vărsat ceva? A întrebat ea retoric, ridicând o sprânceană și uitându-se fix la Marius, apoi la picioarele mele goale.

— Da… O sticlă cu apă. Ne scuzați, a mințit el.

Marius a apăsat butonul de parter. Călătoria în jos a fost o tortură delicioasă. Eram blocați în acea cutie cu dovada faptei noastre pe jos și cu mirosul nostru în nările ei. Eu îmi mușcam buza să nu izbucnesc în râs de la nervi și excitare, simțind cum încă mă preling pe picioare, goală pe dedesubt.

Am ajuns la parter. Ușile s-au deschis.

— Noapte bună, a spus ea rece, ieșind grăbită, probabil scârbită sau poate, cine știe, amintindu-și de tinerețe.

Imediat ce a ieșit, am izbucnit amândoi în râs, un râs eliberator, nebun. Nu am ieșit din lift. Marius a apăsat din nou butonul 10.

— Ai făcut o inundație, pisicuțo… A rânjit el, privind balta de pe jos în timp ce urcam din nou. Ești incredibilă.

M-a tras din nou spre el, lipindu-mă de perete, ocolind balta. M-a sărutat apăsat, gustându-ma pe mine însuși de pe buzele lui, în timp ce liftul ne ducea, în sfârșit, spre casă.

Partea 3: pisica Sălbatică de pe Hol

Am ajuns în fața ușii gâfâind, cu el în spatele meu, admirându-mi fusta scurtă care se ridicase periculos de mult. Știam amândoi că urmează explozia finală.

Am intrat și am trântit ușa, încuind lumea afară. Fără nicio vorbă, l-am lipit de peretele holului.

— Acum e rândul meu să gust, i-am șoptit, împingându-l ușor.

Eram înfometată. I-am descheiat pantalonii cu degete tremurânde, nerăbdătoare să eliberez fiara. Când l-am scos, era magnific: tare, pulsând, cu o picătură prelingându-se în vârf, semn că se excitase încă de la petrecere.

Nu am stat pe gânduri. Am coborât în genunchi, revenind la rolul meu de Catwoman, dar de data asta fără public. L-am luat în gură lacomă. Era cald și avea gust de bărbat și de dorință nestăvilită. M-am ajutat de mâini și de mișcările gâtului, înghițindu-l adânc, până la bază, ascultându-i respirația sacadată transformându-se în gemete groase.

— Așa… Așa, pisicuțo… Mormăia el, prinzându-mă de păr.

Simțeam cum preiau controlul, deși stăteam în genunchi. Îi simțeam fiecare tresărire, fiecare pulsație a venei în gura mea. Când m-a strâns mai tare de păr, am știut că e aproape. M-am lăsat complet în voia lui, devenind un simplu receptacul pentru plăcerea lui.

A explodat în mine cu forță, un val fierbinte pe care l-am primit cu supunere, înghițind tot. Nu m-am oprit. Când a ieșit, am scos limba – o pisică veritabilă curățându-și stăpânul – și am cules ultimele picături de pe vârful lui. Acel gest final, acea ultimă atingere umedă, l-a făcut să tremure din toate încheieturile.

Am căzut amândoi pe podeaua holului, apoi ne-am târât spre canapea, prea epuizați pentru a ajunge în dormitor. Am rămas acolo, semi-dezbrăcați, îmbrățișați într-un haos de haine și membre, mirosind a sex și a iubire, adormind cu zâmbetul pe buze înainte ca zorii să ne prindă.

Capitolul Iii: Ispita Blondă și Prânzul în Doi

Au trecut cinci ani. Cinci ani fericiți, în care ne-am construit un imperiu personal și profesional. Am evoluat, ne-am maturizat. Sexul nu a fost niciodată o problemă — din prima seară, chimia dintre noi a fost explozivă. Marius a știut întotdeauna cum să mă atingă, iar eu l-am ghidat mereu spre plăcerile mele.

Dar, ca în orice poveste lungă, a intervenit rutina. Acel confort cald, dar previzibil. Dispăruse adrenalina primilor ani, riscul de a o face în lifturi sau taxiuri. Apăruseră responsabilitățile, stresul, oboseala de după muncă. Eram fericită, nu-mi lipsea nimic… Aparent. Poate doar acea scânteie de pericol, acea picătură de adrenalină care să ne facă sângele să fiarbă din nou.

Și exact atunci, în această stare de acalmie, a reintrat în scenă Karina.

Karina. Amica mea din facultate, o prezență pe care nu o poți ignora. Dacă eu sunt bruneta misterioasă, ea este opusul meu solar și păcătos. Este blondă, cu părul lung, mereu coafat lejer, care îi încadrează o față de păpușă cu ochi albaștri, electrici. Este puțin mai mică decât mine și are un corp făcut parcă pentru a stârni invidia femeilor și poftele bărbaților: sâni fermi, care sfidează gravitația, un fund bombat, obraznic, și o talie de viespe. Are un stil vestimentar provocator, mulat, care țipă „privește-mă”, o personalitate efervescentă și o voce ușor răgușită, incredibil de sexy.

Recent trecuse printr-o despărțire. Povestea ei clasică: se îndrăgostea intens, trăia nopți de foc, apoi flacăra se stingea în certuri. Căuta imposibilul: un „băiat rău” în pat, dar un gentleman în societate.

Într-o zi de toamnă târzie, venise să mă ajute cu organizarea petrecerii noastre de aniversare (care coincidea cu Halloween-ul). În timp ce întindeam pânze de păianjen decorative prin living, discuția a alunecat, inevitabil, spre bărbați.

— Nu am mai simțit o atingere adevărată de luni de zile… A oftat ea, așezându-se provocator pe brațul canapelei. Ce norocoasă ești, Caty. Ai mereu un bărbat adevărat lângă tine seara. Măcar știi că ești satisfăcută.

Am zâmbit modest, aranjând o dovleac. De-ar ști ea ce poate face Marius cu adevărat… E mult mai mult decât „satisfăcător”.

— Ești o scumpă. Apropo de el… Nu știu ce să-i iau cadou. Merită orice își dorește, dar am rămas fără idei.

Ochii Karinei au sclipit.

— Păi… Hai să aflăm. Ieșim la prânz toți trei? Îl „cos” eu subtil. Mă pricep la scos secrete din bărbați.

Planul era făcut. În ziua respectivă, ne-am întâlnit la un restaurant chic din centru. Era o zi superbă de toamnă, așa că ținutele noastre reflectau perfect sezonul.

Eu optasem pentru o rochie-pulover din tricot fin, crem, mulată pe corp, care îmi îmbrățișa formele cu eleganță, strânsă în talie cu o curea lată. Purtam dresuri negre, mate, și cizme înalte — o apariție office, dar feminină.

Karina, în schimb, era ispita întruchipată. Purta o fustă scurtă din piele vișinie și un pulover alb, pufos, cu un decolteu în V care lăsa să se ghicească linia sânilor. Dresurile ei erau fine, culoarea piciorului, lăsând să se vadă pielea, iar tocurile erau amețitoare.

Când Marius a ajuns, arătând impecabil într-o cămașă neagră și sacou, s-a apropiat de noi. M-a sărutat scurt pe buze, apoi s-a întors spre Karina.

— Bună, Karina, arăți minunat, a spus el politicos.

S-au îmbrățișat. Ea s-a ridicat pe vârfuri și l-a pupat pe obraz. Acel moment… A durat o fracțiune de secundă mai mult decât cerea eticheta. I-am văzut mâna ei odihnindu-se pe brațul lui solid, i-am văzut pieptul atingându-i ușor pieptul lui.

Și atunci am simțit-o.

Nu gelozie. Ci un deja-vu al excitației. De regulă, aș fi fost posesivă. Dar de data asta, imaginea lor împreună — blonda voluptoasă și soțul meu brunet — mi-a provocat un fior cald în stomac. Mi-a plăcut cum arătau unul lângă altul. Mi-a plăcut să văd cum ea îi zâmbește larg, cu subînțeles.

Ne-am așezat și am comandat. Discuția curgea, Karina râdea la glumele lui, dându-și părul pe spate. Marius părea relaxat, poate puțin măgulit de atenția ei.

Atunci mi-a venit ideea. Trebuia să testez apa. Trebuia să văd dacă fiorul era real.

Telefonul meu a vibrat pe masă (un mail neimportant), dar m-am încruntat teatral.

— Oh, nu… Am spus, prefăcându-mă îngrijorată.

— S-a întâmplat ceva? A întrebat Marius.

— E de la birou. O urgență cu contractul ăla mare. Trebuie să fug acum, altfel pierdem clientul. Îmi pare atât de rău!

M-am ridicat precipitată, luându-mi geanta.

— Dar abia am comandat… A spus Karina, dezamăgită, dar ochii îi rămăseseră pe Marius.

— Rămâneți voi! Vă rog, nu are sens să stricăm prânzul. Mâncați, povestiți… și Karina, nu uita de misiunea noastră, i-am făcut eu cu ochiul complice, referindu-mă la cadou.

L-am sărutat pe Marius pe frunte, lăsându-i o mână pe umăr, ca și cum l-aș fi predat.

— Ai grijă de el, Karina.

— O să am… A răspuns ea, cu un zâmbet care promitea multe.

Am ieșit din restaurant în aerul rece, dar inima îmi galopa. Îi lăsasem singuri. Pe soțul meu și pe blonda care se plângea că nu a mai făcut sex de luni de zile.

Capitolul Iv: Fantezia Prinde Viață

​Partea 1: Extazul de la Semafor

​Am ieșit din restaurant și m-am urcat în mașină, trântind portiera ca să blochez lumea de afară. Dar nu puteam bloca imaginile din mintea mea. Tot drumul spre casă, am rulat scenariul obsesiv, ca pe un film interzis. Acel pupic pe obraz… Felul în care Karina i-a strâns brațul… Sclipirea din ochii lui Marius.

​O cunoșteam de o viață, era prietena mea, dar gelozia dispăruse, înlocuită de un fior rece și electric de adrenalină. O blondă neatinsă, „înfometată”, singură cu bărbatul meu. Curiozitatea a început să mă excite subtil, apoi violent, ca o febră.

Îmi imaginam ce se întâmplă acum, în timp ce eu conduceam. Îmi imaginam piciorul ei, îmbrăcat în dresul fin, culoarea pielii, frecându-se de gamba lui Marius pe sub masă. Îl vedeam pe el, cu mâna lui mare și aspră, alunecând sub fusta ei scurtă de piele, degetele lui mari desfăcându-i picioarele. Îl vedeam sărutându-i sânii aceia obraznici, apoi pe ea, cu părul blond răvășit, coborând sub masă să-l înghită, lacomă, așa cum doar eu știam să o fac.

​Gândurile erau atât de indecente, atât de reale, încât reacția corpului meu a fost instantanee și devastatoare. M-am udat teribil. Simțeam cum lenjeria mea devine o compresă fierbinte, îmbibată de lichid, lipindu-se de mine la fiecare mișcare a piciorului pe pedale. O presiune enormă, o durere dulce, s-a adunat în zona intimă, pulsând în ritm cu motorul mașinii.

​Eram la un semafor lung. Cerul era înnorat, dar era lumină, era zi. Nu mi-a păsat.

Cu o mână încleștată pe volan, am lăsat-o pe cealaltă să alunece. Am ridicat ușor rochia tricotată și mi-am strecurat mâna între picioare. Căldura care iradia de acolo era șocantă. Am atins zona prin dresul fin. Eram udă leoarcă; materialul chiloților cedase demult, iar nectarul meu trecuse prin tot.

​Am gemut, dând capul pe spate. Nu era de ajuns. Trebuia să simt. Trebuia să gust.

Am băgat două degete pe sub elasticul dresului, direct în umezeală. Sunetul a fost obscen — un fleorcăit umed într-o mașină tăcută. Mi-am scos degetele lucioase, pline de mine, și le-am dus la gură. Le-am lins lent, cu ochii închiși. Aveau gust sărat, metalic, gust de mosc și de dorință necontrolată. Gustându-mă pe mine, îi gustam pe ei.

​Am depărtat picioarele cât mi-a permis spațiul îngust de sub volan, expunându-mă total. Am coborât mâna din nou, și de data asta am început să mă joc. Degetul mijlociu a găsit clitorisul — acel punct nevralgic care zvâcnea de nevoie. Am început să-l frec prin materialul umed, cu mișcări circulare, apăsate. Senzația de fricțiune, combinată cu presiunea dresului și vibrația mașinii, m-a adus instantaneu pe culmile nebuniei.

— Așa… îmi șopteam singură, gâfâind, imaginându-mi că Marius o privește pe ea cum o privesc eu acum.

​Eram pierdută în transă, frecându-mă frenetic, cu șoldurile ridicându-se de pe scaun, când un claxon prelung m-a smuls din fantezie.

Am deschis ochii, panicată. Se făcuse verde. Mașina din fața mea plecase, dar eu eram blocată acolo, cu mâna între picioare.

M-am uitat instinctiv în stânga. Șoferul de alături, un bărbat tânăr, se uita fix la mine. Nu se uita la drum. Se uita la mâna mea care dispărea sub rochie, la picioarele mele desfăcute, la capul meu dat pe spate. Era prins, uimit, șocat de spectacolul gratuit.

​Când privirile ni s-au întâlnit, s-a rușinat brusc, roșind până în vârful urechilor, dar nu și-a putut muta privirea imediat. Eu, cu fața în flăcări și inima gata să-mi sară din piept, mi-am smuls mâna — încă udă și tremurândă — și am pus-o pe volan. Am călcat accelerația și am plecat glonț, lăsându-l în urmă, tremurând de o combinație letală de rușine copleșitoare și o excitare bolnavă.

​Partea 2 – Continuare: apelul Karinei

​Ajunsa acasă, încă vibram. Nu înțelegeam de ce nu sunt geloasă. De ce mă excita atât de tare ideea că am fost văzută, că Marius e singur cu ea? Am încercat să-mi iau gândul, să mă apuc de treabă prin casă, dar nu înainte de a-mi schimba lenjeria udă, care devenise rece și inconfortabilă.

​Peste câteva ore, m-a sunat Karina.

— Bună, scumpo! Prânzul a decurs… Foarte bine, mi-a spus ea.

Am putut jura că aud o ușoară poftă în glasul ei, o vibrație satisfăcută, ca a unei pisici care tocmai a mâncat smântâna.

— Ai un soț minunat, chiar e un bărbat pe cinste.

​Inima mi s-a oprit o secundă.

— Și? Ai aflat ce-și dorește? Am întrebat, cu vocea tremurândă.

— Da… A râs ea cristalin. Mi-a spus că ar vrea să fie surprins. Ceva… Vizual. Mi-a zis că i-ar plăcea un costum sexy din dantelă, două piese minuscule, care să lase sânii, vaginul și fundul libere, fără niciun petic de material. Doar marginile, înțelegi? Și el să fie legat și iubit toată noaptea.

​Am rămas mută. Uimită nu de dorință, ci de faptul că ajunseseră să vorbească atât de deschis. Cum a ajuns discuția acolo? Marius nu se deschidea ușor.

În loc să mă enervez, am simțit iar acel val de căldură. Vizualizam scena descrisă de ea: corpul Karinei în acea dantelă decupată, Marius legat, neputincios în fața formelor ei voluptoase.

— Mulțumesc pentru ajutor, Karina… I-am spus gâtuit. Ne vedem mâine la petrecere.

Capitolul V: Fantezia Prinde Viață

Partea 1: Mărturisirea Udă și Pactul

Seara a coborât peste oraș, dar în mine ardea o lumină roșie, de avarie. Când am auzit cheia răsucindu-se în yală, inima mi-a sărit din piept.

Marius a intrat, lăsându-și geanta jos, pregătit probabil pentru rutina noastră obișnuită: un sărut scurt, o îmbrățișare, întrebarea „ce mâncăm? „.

Dar nu în seara asta.

Eram deja excitată la culme, mintea mea fiind un proiector stricat care rula la infinit imaginile cu el și Karina. Așa că am fost lacomă.

Nu l-am lăsat să vorbească. L-am împins ușor de piept până s-a lipit de ușa închisă și, fără niciun preambul, am coborât în genunchi. I-am descheiat cureaua cu gesturi febrile, tremurânde. Când l-am eliberat, era deja tare – semn că și gândurile lui fuseseră, poate, la fel de păcătoase ca ale mele.

L-am înghițit la propriu.

Am luat tot membrul în gură, adânc, până în gât, cu o foame care l-a făcut să gâfâie surprins.

— Iubito…? A încercat el să spună, dar i-am tăiat vorba cu limba.

Gândul la ce am simțit azi la volan, gândul la ce ar fi putut face el cu Karina la restaurant, aprinsese o flacără enormă în trupul meu. Îl sugeam cu disperare, încercând parcă să extrag din el gustul ei imaginar, să-l curăț și să-l marchez din nou.

S-a lăsat moale pe ușă, fericit de primire, mângâindu-mi părul. Dar nu l-am lăsat să termine acolo. Voiam mai mult. Voiam să mă simtă.

M-am ridicat brusc, cu ochii sclipind a nebunie, și l-am tras după mine în bucătărie.

M-am urcat pe masa solidă de stejar, am dat la o parte farfuriile și m-am lăsat pe spate, desfăcându-mi picioarele larg.

— Intră! I-am poruncit. Acum!

A fost ceva brutal. Nu a fost dragoste blândă, a fost sex cu poftă, animalic. M-a penetrat dintr-o singură mișcare, adânc și posesiv. Impactul a fost atât de puternic încât am simțit cum mi se taie respirația. În timp ce mă lovea ritmic, vaginul meu exploda iar și iar. Nu am mai fost conștientă de câte orgasme am avut; eram într-o transă continuă.

În timpul actului, îl simțeam diferit. Mai agresiv, mai prezent. Iar eu? Eu aveam în cap, în timp ce îmi mușcam buzele și îmi ciupeam sfarcurile până la durere, scenele descrise de Karina. Îl vedeam legat. O vedeam pe ea în dantelă. Și asta mă făcea să strâng din pereții vaginali atât de tare încât Marius a început să urle de plăcere.

Nu a durat mult. Tensiunea era prea mare.

— Termin! A strigat el, și a ieșit în ultima secundă.

Jeturile puternice, albe și fierbinți, au țâșnit peste mine, aruncate direct pe burtica mea, inundându-mi buricul și prelingându-se chiar și pe fața de masă. Am rămas acolo, gâfâind, privindu-mă plină de el. Lacomă și jucăușă, am luat cu un deget puțină „iubire” din buric și am dus-o la gură, lingând degetul sugestiv, privindu-l în ochi.

Marius m-a privit uluit, cu o admirație amestecată cu șoc:

— Doamne, ce femeie am…

Ne-am ridicat, tremurând, și am mers la duș.

Apa caldă curgea peste noi, spălând transpirația și urmele sexului, dar nu și tensiunea psihologică. În timp ce îl săpuneam pe spate, am spart liniștea.

— Ce ai făcut azi la pranz? L-am întrebat, prefăcându-mă inocentă.

S-a lăsat o liniște mică, grea. Probabil era conștient că îi împărtășise fantezia nerostită Karinei.

— Am mâncat… Am vorbit. Știi tu, chestii obișnuite, a răspuns el evaziv.

Am insistat. M-am mutat în fața lui și am observat că, deși abia terminase, avea o nouă erecție. Discuția îl excita.

Am început să-i săpunesc pieptul ușor, apoi am coborât mâna mai jos, strângându-l ferm. M-am ridicat pe vârfuri și i-am mușcat buza de jos, apoi l-am înfipt în peretele ud al cabinei de duș.

— Zi-mi adevărul, i-am șoptit direct în gură. Ai fantezii cu ea? O vezi în lenjeria aia sexy de dantelă? Ai vrea să o legi, așa cum i-ai spus?

A înghițit în sec. I-am simțit pulsul accelerând sub mâna mea. Nu mai avea unde să se ascundă.

— Da… A recunoscut el, cu vocea răgușită, sexi, ușor amuzată, capitulând.

Eu am zâmbit. Era exact răspunsul pe care îl voiam. Am coborât în genunchi, sub jetul de apă, și l-am luat din nou în gură.

Am început să-l înghit ritmic, și printre mișcări, i-am spus fraza care avea să ne schimbe viața:

— Dacă asta îți dorești… Să știi că aș putea să ți-o ofer. O noapte. Doar pentru tine.

Prins în momentul tensionat, vulnerabil în poziția în care îl dominam oral, mi-a confirmat gâfâind:

— Da… Doamne, da! Dacă vreți și voi… Pe mine nu m-ar deranja.

Ca o „curvă” docilă și devotată, l-am supt până și-a dat drumul din nou, acolo, în duș, amestecând sperma cu apa și săpunul. Acest tabu nou, spart în sfârșit, ne stârnise o pasiune pe care o credeam pierdută la începutul relației.

Am ieșit din duș târziu. Am mâncat ceva rapid, direct în pat, glumind pe seama situației.

— Deci, cum ai lega-o? De pat sau de scaun? L-am întrebat râzând, dar cu o curiozitate reală.

— Pe ea de pat… Dar pe tine te-aș ține liberă, să te uiți, mi-a răspuns el, și replica aia m-a udat din nou.

Glumele cu tentă, discuțiile despre „unde i-am pune-o”, ne-au mai stârnit o dată. M-a degustat jos, lent și apăsat, până am udat așternuturile proaspăt schimbate.

Am adormit așa, cu patul și trupurile „murdare” de sex și iubire, îmbrățișați, visând la petrecerea de mâine și la cadoul viu pe care urma să i-l fac.

Finalul părții I, va urma

Update: a apărut aici:  https://curvette.ro/2025/partea-2-eu-prietena-mea-buna-si-sotul-meu