Puscariasul….

Ceea ce va voi povesti o sa va șocheze tare de tot, insa ma vad obligat, este un fel de ușurare ceva ce nu am mai trăit niciodată. Nu știu de unde sa încep.

Sa vedeți cum a fost. De la vârstă de 6 ani am fost elevul celui mai prestigios Dojo de Jiu-Jitsu si Aikido din afara Japoniei. Sensei Kimura. Asta pana când a trebuit s-o fac. Am împlinit 19, am intrat la arhitectura si când am trecut in anul 3 m-am căsătorit. Am fost cel mai fericit cuplu timp de 5-6 luni. Când am venit într-o seara acasă am găsit casa plină de polițiști, procurori si părinții într-o stare in care nu i-am mai văzut nici la procesul meu care a avut loc 4 luni mai târziu.

Soția nu era acasă ci la spital…. Fusese violata sălbatic de doi indivizi pe care poliția ii caută cu invesunare. Vestea m-a aruncat într-o stare de prostrație din care mi-a fost greu sa ies si după 2 săptămâni. In tot acest timp numai îngrijirea lui Sensei Kimura, care ma iubea ca pe fiul lui, m-a făcut sa revin. Am revenit ca sa pot participa la înmormântarea soției, Lavinia, care se aruncase de la al 7 lea etaj al spitalului, la prima ocazie. Părinții soție erau distruși ca si părinții mei de altfel si încercau si unii si alții sa ma consoleze.

Bun, ca sa scurtez coada vulpii, i-am ucis pe cei doi violatori când ieșeau de la tribunal condamnați câte 4 ani. Am avut doi țăruși metalici de alpinism pe care i-am înfipt, cité unul pentru fiecare, in ochiul drept prin creier. Am fost condamnat la 24 de ani pe care i-am terminat acum o săptămână…. îndepliniți cu anticipare pentru comportare exemplară, cu 6 ani de reducere.

Va dați seama, societatea avea grija de mine, ma proteja, dar pe cei doi recidiviști ii condamnase minim. Cât am fost in pușcărie doar mama a venit sa mă vadă in primul an, apoi in anul, următor a venit o scrisoare de la soră-mea in care îmi spunea foarte pe scurt ca părinții muriseră amândoi.

Sora-mea era mare oftalmolog, iar cumnatul mare ortoped. Nu au venit sa ma viziteze niciodată in cei 18 ani. Locuința părinților, lăsat in paragina am recuperat-o cu banii obtinuti in pușcărie pe care i-am dat sora-mi. In pușcărie eram supranumit “”D-l Nemuritor”” pentru ca ajunsesem singurul specialist in deminari de ori ce fel. In prima seara am dormit pe o saltea in bucătăria vilei pe cre sora mea o lăsase in paragina si la care aveam dreptul pe jumătate- cu ajutorul avocaților si după ce am plătit jumatea mea, am obținut dreptul integral. A doua zi am început lucrările de reparații si renovare…. In pușcărie făcusem si învățasem cateva meserii.

Sensei Kimura, singurul care ma vizitase in închisoare si care îmi trimitea regulat pachete, ma primise ca asistent…. Nu foarte bine plătit dar cu alte avantaje.

Pe scurt, am început cu acoperișul ce se deteriorase si am mers la un magazin de materiale de construcții din apropiere. La început nu am remarcat-o si va spun foarte sincer, nici nu îmi stătea gândul la femei. De când ieșisem din pușcărie ma “” golisem “” de doua ori verificând si stadiul sexual in care ma aflam. Aveam 40 împliniți, eram tare ca oțelul si încă verde….

Am cumpărat cu economiile făcute in puscarie de mai multe ori materiale si de fiecare data fusesem servit de aceeași femeie…In general mergeam cu capul plecat si nu ridicam privirea. Într-una din zile, m-a rugat sa întârzii puțin fiindcă avea să-mi comunice…Atunci am privit-o mai cu atenție. Cred ca era la 32, roșcată, cu tenul foarte alb si cu ochii, ei bine ochii erau o minunăție. Mari, albaștri conturați de o pereche de sprâncene frumoase, si pomeții ridicați exact cât trebuia. Am oftat si am plecat privirea…. Nu era pentru mine, eu eram un “neica nimeni”, nu aveam nici un fel de valoare pentru ea. Si așa trecut anul…. Monica îmi zâmbea, îmi dădea sfaturi si într-o zi m-a întrebat direct…

…. Noi facem o petrecere cu grătar si bere rece…. Daca ai o prietena ai putea sa veniți împreună…. Ești invitatul meu. Daca nu tot ai putea sa vii…. îți găsim noi o fata de treaba. Maine la 5 după amiaza! Si cum inaite de 5 îmi terminasem treaba am facut un dus, am imbracat o salopeta curată si după 5 am hotărât sa merg si eu la grătarul lor. Monica, cea care organizase totul m-a prezentat șefilor ei, colegilor si toată lumea avea impresia ca suntem impreuna, un cuplu mai ales ca eu nu cunoșteam decât 2-3 persoane, doar din punct de vedere client vânzător. Am băut o singura bere si înainte de încheiere Monica m-a întrebat….

…. Ai vrea sa rămâi pana la încheiere, am nevoi ca cineva sa mă ajute. Se purtase atât de frumos si era atât de plăcută încât am fost imediat de acord…de fapt nu avea nevoie, totul era organizat prea bine iar când aplecat…. Am mers împreună o bucata de drum…

…. Poate ai vrea sa mai bei o bere daca nu este prea târziu, sau poate sa stam de vorba…. Am înțeles imediat ca mai voia sa stea cu mine, sa petrecem timpul rămas împreună. Am mulțumit si am justificat prin ora inaintata de fapt nu era…

Ajuns acasă, pustie si goală, casa mi s-a părut prea mare…. Telefonul târâia pe masa….

…. Stii, nu credeam ca o sa ma refuzi. Te invitasem pentru ca păreai singur, neajutorat si am crezut ca putem petrece împreună câteva momente plăcute pentru amândoi.

…. Monica, nu cred ca stii dar am stat 18 ani in pușcărie-dubla omicidre. Consider ca trebuie sa știi cine sunt, ce am făcut si ce sunt in stare sa fac din nou.

…. Știu Mihai…. Am aflat. Știu un singur lucru, si pentru mine este cel mai important…. Ești un om bun si meriți mult mai mult decât atât. Este părerea mea, foarte sinceră. Când o sa consideri vreau sa știi ca este cineva cu care poți discuta…. Orice! Si ca sa închei…. Am 33, divorțată, si sunt la fel de singura ca si tine. Înainte de a încheia, maine, duminica, ești invitat la mine la masa de prânz si nu exista loc de refuz sau scuze. Noapte buna!

Trecuse mai mult de un an de la ieșirea din pușcărie…. Aproape ca ma obișnuisem…. Este adevărat ca Sensei Kimura depusese toate eforturile sa ma integrez cât mai rapid si in special in IT. Totul fusese atât de nou si de neașteptat…. Si cu toate astea ma obișnuisem, îmi cumpărasem pana si un smartphone cu care ajunsesem sa lucrez bine, nu ma puteam obișnui in schimb cu mulțimile. Furnicarul de oameni din mall-uri, lipsa gardienilor, lipsa restricțiilor…. Cât de greu sa ma reobișnuiesc cu viața normală…. Si totuși am reușit!

A trebuit sa o sun din nou pe Monica…. Nu știam unde locuiește.

Am ajuns înainte cu 5 minute de prânz aducând cu mine un buchet imens de flori…. Combinație de crini, bujori, chiparoase si trandafiri…. Eram emoționat…. Când mi-a deschis am constatat imediat cât de emoționată era si Monica…. Cum mâinile mele erau ocupate cu o sticla de vin si o cutie imensă de praline, in afara buchetului de flori, eram cu totul la dispoziția ei….

M-a luat de gata si m-a sărutat așa de frumos si de lung încât n-aș fi vrut sa se mai termine…. Eram tare emoționat, nu atât surprins de situație cât de curajul Monicăi…. A trântit ușa după ce ne-ma desprins si am văzut-o cât era de emoționată…. Roșie toată si părea fâstâcită, dar nu era. Îmbrăcată într-o pereche de jeans de catifea reiata grena si o bluza alba cu niște buzunare imense in fata care mascau foarte bine faptul ca nu avea sutien…. Țațele drepte împungeau materialul…. In alb imaculat….

…. Mulțumesc Mihai, intra! Am mâncat in liniștea întreruptă doar de mici fraze iar coniacul (franțuzesc) de mare clasa l-am servit in salon in jurul unei mese rotunde…Eram doar bine dispuși când am pășit in dormitorul ei, tras de mana mica ce se pierdea in palma mea uriasa. Am făcut dragoste, de mai multe ori si când ne-am ostoit flacăra, am trecut mai mult timp fără sa vorbim…. Doar mângâindu-ne si pipaindu-ne ca orbii. M-a oprit si noaptea si am părăsit împreună locuința a doua zi dimineata.

Înainte cu o luna de a ne căsătoriți am căutat îndelung pana am găsit mormântul fostei mele soții. Lăsat in paragina…am făcut tot necesarul si am mutat rămășițele pamantesi într-un nou cavou…. Unul adevarat, construit de mine de la zero. Nu mai aveam bani dar m-a ajutat Sensei Kimura care m-a plătit in avans…. Când am pus crucea am răsuflat împăcat. Mic, discret, curat si îngrijit. Veneam o data pe săptamana…. Cu 4 trandafiri roșii…. Nimic altceva.

Si ne-am căsătorit. Sincer sa fiu, pe moment nu am realizat…. Nu credeam ca este important pentru mine. Sa vedeți cum a fost ca sa îmi dau seama. Sensei Kimura m-a promovat pe post de “ first asistent” prin retragerea Sensei Fukuoka care a plecat definitiv in Japonia… Foarte in vârstă voia sa fie înmormântat in templul unde ii erau si copiii.

Leafa a crescut dar si obligațiile de care insa ma achitam cu mândrie. Sensei Kimura era foarte mulțumit…

Daca doriți… Continuarea…