Ma gindesc uneori cit de deviante sint parerile mele despre lume si mai ales barbati. Pentru mine un barbat bun nu e cel devreme acasa ci cel bagabont, cei cuminti nu-mi varsa bani in cont si sperma in palma. Mai departe: un barbat bun e cel care termina repede, pentru ca eu insumi scap mai repede si mai pot lua, eventual, alt client. Armasarii nu sint buni, pentru ca imi storc energia care este unul dintre putinele mele lucruri de vinzare si-mi maninca timpul, care, la fel e destul de scump.
Nu primesc cadouri in natura de la clienti pentru ca nu vreau sa-mi umplu casa si sifonierul cu lucruri de prost gust. Accept doar cadourile in bani, oricit de mari. O femeie normala isi doreste cadouri. Cotofenele adora margelele de sticla si lucrurile stralicitoare. Eu prefer fosnetul linistitor ar hirtiilor usor aspre de 100 de euro. Imi par cele mai frumoase bancnote. Cele de 500 nu sint urite, dar e mai greu sa le schimbi, pentru ca lumea se uita la tine ca la un falsificator.
Barbatul perfect pentru mine e cel cu bani nemunciti (cei cu bani multi si munciti negociaza), care nu e violent, eventual l-a parasit nevasta si e anesteziat ca o cirpa, cel care plateste fara sa comenteze si prezinta ejaculare precoce.